MENU

JOEL MARTINZ PRIVATE BLOG

THINK THE BEST, DO THE BEST AND WE GET THE BEST

PAPEL FOIN SA'E SIRA NIAN


                                                    

Papel foinsae sira nian essencial tebes iha desenvolvimento e mudança hotu-hotu. Jesus mak sai nudar moda iha mudança hotu; Nia fiel ba tradição, loron Sábado nafatin halibur iha Sinagoga atu harohan no tinan-tinan sa´e ba Jerusalém atu celebra festa Páscoa iha Templo tuir lisan Judeu nian, enquanto Nia bolu hela ema ba conversão ou ba mudança de mentalidade. Moda juventude nian sai progressiva liu hodi hasara (imita), no nafatin mehi kona ba buat ruma nebe foun ba moris. Kolia halimar ointuan, jovens ou foinsae sira namdoras liu (Karla = Kaer la metin). Sira iha valores diak wain maibe dala ruma excessivo liu. Juventude timorense iha experiência dramática ida durante tinan sira liu ba hafoin hetan tiha independência. Ne´e mak pagina seluk ida iha historia timorense: husi opressão ba libertação. Ida ne´e mos mudança e desafio boot ida.

Exactamente wainhira staff internacionais to´o neba introduz mundo ida totalmente diferente ba Timor oan barak, afecta liu foinsae sira nia moris. Experiência pluralismo nian durante ocupação hetan reinforça intensivamente ho presença culturas multinacionais nian husi mundo tomak. Culturalmente Timorense hetan ameaça boot. Jovens sira sai obsessivos liu. Oras ne´e mak tempo atu hodi tahan no defende ita nia juventude ho ita nia identidade cultural iha aspectos hotu-hotu. Iha contexto ne´e, Timor oan sira precisa visão primordial ida iha sira nia aproximação ba mudanças e desenvolvimentos, hasoru influencias globais nebe naksulin mai kokir sai oituan-oituan ita nia identidade cultural.

Mudança politica iha impacto boot ba estilos de vida ema Timor nian, afecta liu foinsae sira nebe sei iha fase Karla (kaer la metin) nian. Jovens intelectuais sai desorganizados. Sira barak mak politicamente manipulados. Kanek sira divisão nian por causa de ignorância e tensões emocionais nakluan los. Nudar agente mudança nian foinsae sira tenki sai críticos e preciso kona ba substância identidade cultural sira nian. Sira tenki sai conscientes katak ita bele muda deit elementos balun atu bele “updated” (lao tuir tempo) nafatin maibe labele muda ninia substância. Mudança substancial katak oho-an ou estraga cultura. Constituições ho Lei sira devia sai inculturadas e contextualizadas, selae bele cria cofusão entre principio e realidade.

Tan ne´e papel educação nian sai urgente liu ba foinsae sira atu:
a) Bele kura (taka) kanek sira nakfahe nian entre ita Timor oan;
b) Bele halo opções no hili ho preciso;
c) Bele analisa no haketak (distinguish) sasan sira logicamente e verdadeiramente;
d) Bele entende mudanças hotu iha perspectiva nebe los.
Ho liafuan seluk, meta educação nian mak atu forma foinsa´e sira sai néon nain (wise), intelectualmente autenticos, e críticos iha sira nia decisões. Ida ne´e necessidade urgente ida atu defende e preserva valores (folin) positivos hotu nebe ita nian no husi cultura sira seluk nian nebe integra-an no assimila-an iha ita nia identidade cultural. Ida ne´e inclui mos fé Católica ho ninia Valores Evangélicos nebe integralmente hola parte ona ho ita.

Maibe, ohin loron ita oho an hela tamba questão politica divisiva loromonu-lorosaé nian iha sociedade timorense. Ida ne´e fenómeno ida devastação cultural nian. Enquanto ita la´o dadaun ba oin ita tenki sai conscientes kona ba ameaça atu lakon nian nebe hatudu iha situação actual leno husi passado mai. Hahalok sira lelang nian, sunu nian, harahun nian, no oho nian, sai nudar reflexão ida kona ba lakon identidade cultural no hamosu fali cultura barbara ida ho sociedade incivilizada. Ita tenki restaura uluk lalais buat ida ne´e tamba envolve jovens sira nudar futuro nação ho cultura nian. Ne´e mak bolu naran victima ba politica ho funu nian nebe moruk liu hotu: lakon ema, lakon sasan, no lakon identidade cultural..!!!(joel_lesamsich@yahoo.com)